Blog | povești de marketing |

Despre incredere, consiliere si bun-simt în general

clientsfromhell

Cursurile care au tratat relaţiile dintre client şi firmă/organizaţie m-au plictisit întotdeuna îngrozitor. Teoria mi s-a părut absurdă, iar exemplele păreau abstracte. Ce vreau să spun e că a sistematiza nişte relaţii după criterii, categorii, ierarhii a fost în acelaşi timp frustrant pentru mine ca cititor de cursuri (pentru că de cele mai multe ori aici se oprea studiul meu) şi foarte greu să trec peste faptul că nu îmi imaginam cum voi aplica reguli în timpul unei discuţii cu un potenţial client.

Aşa că soluţia mea egocentristă a fost să caut asocieri cu relaţii pe care le cunoşteam (părinţi, prieteni, cunostinţe) şi poate să gasesc printre clasificări o reţetă pentru problemele mele. Normal că situaţiile personale îmi captau mai mult atenţia decât cursurile. 🙂

Acum câteva luni mi-a picat în mână (de fapt mi s-a plasat foarte exact şi cu instrucţiuni clare de ‘must read’) o carte despre consiliere. În continuare, fără experienţă adevărată în afaceri, am aplicat metoda mea veche de a relaţiona cu informaţiile oferite. Tema principală era încrederea. Nu am stat să analizez ce am citit prea mult, dar lecţia esenţială a fost că aşa cum vrei să fii tratat, aşa trebuie să te comporţi.

Vrei să te înţelegi cu familia chiar şi în momentele în care pare că nu există cale de înţelegere? Ascultă până la capăt tot ce au de zis, înţelege care este problema lor şi fă clară poziţia ta. Oferă alternative şi poate soluţia e mult mai aproape decât crezi. Vrei să fii ultra popular? Pune mâna pe telefon, sună lume şi organizează chestii. Cum faci să fii căutat în egală măsură? Comunică cu cei din jur, fii relaxat, nu uita că fiecare persoană e diferită şi – de ce nu? – apelezează la that unique value proposition şi fă-te indispensabil pentru cei de care îţi pasă. Cunosc oameni de acest fel, care sunt înconjuraţi mereu de cunoştinţe şi sunt consilierii perfecţi. Ascultă, se adaptează, nu uită ce li s-a spus, sunt relaxaţi, amuzanţi si uneori surprinzător de inteligenţi. Ca în orice „ocupaţie”, practice makes perfect, aşa că cu cât încercăm să fim mai empatici cu cei din jur, cu atât va deveni o obişnuinţă să anticipezi şi să înţelegi cu tot mai puţin efort să gestionezi situaţiile. Aşa a vrut să mă înveţe cartea asta şi cred că bine a vrut.

Aceasta este perspectiva unei persoane cu puțină experienţă de viaţă. Cred, însă, că sunt lecţii universal valabile şi nu ţin de frăgezimea vârstei.

Poţi găsi mai multe detalii despre încredere şi consiliere, chiar organizate în categorii şi clasificări interesante, în „Consilierul de încredere” de la editura Publica.

Comentarii

comentarii