Blog | povești de marketing |

Dacă nu ai timp de PR, dă-i pace!

Vrei să te apuci de relaţii publice? Vezi că ia timp! Dacă ai bani la dispoziţie, să zicem un clasic buget de 100.000 pentru o campanie, ţi-e mai la îndemână să-i „bagi” în publicitate şi să-i cheltui pe spaţiu. Destul de simplu! Dai câteva telefoane sau faci un search, găseşti o agenţie media, baţi palma pe un media plan şi gata, s-au dus.

Dar ce-ai face dacă ai avea bugetul ăsta pentru PR (paragraf la condițional pentru că „norocoșii” sunt puțini)? Ar trebui să te trezeşti cam devreme dimineaţa. Ai avea nevoie de o planificare strategică prealabilă, care s-ar întinde pe o perioadă mai mare de timp. Iar impactul asupra turnover-ului nu ar fi întotdeauna evident. Motiv de discuții cu superiorii tai, merită, nu merită?… te ştii, nu te ştii?

Şi totuşi, lucrezi într-un univers în care reputaţia e una din the main issues, iar ceea ce te leagă de consumatorii tăi sunt sentimentele pe care le trezeşti sau nu în conştiinţa lor. Depinzi de ele. Făcut cu cap şi constanţă, PR-ul te poate ridica, ca o pârghie, te poate poziţiona aşa cum visezi şi-şi pune obrazul pentru credibilitatea ta. Cu o condiţie: să-i dedici timpul care i se cuvine.

Ca să n-o mai lungim: în relaţii publice, dacă te apuci de-un blog, consideră-l o prioritate, iar dacă te apuci de relaţii media, chiar mai mult. Publicul e subiectiv de pretenţios, demanding, neîngăduitor. Atât de mult încât, de multe ori, trebuie să faci alegeri. Iar uneori, mai înţelept e să renunţi.


Vrei să te apuci de relaţii publice? Vezi că ia timp! Dacă ai bani la dispoziţie, să zicem un clasic buget de 100.000 pentru o campanie, ţi-e mai la îndemână să-i „bagi” în publicitate şi să-i cheltui pe spaţiu. Destul de simplu! Dai câteva telefoane sau faci un search, găseşti o agenţie media, baţi palma pe un media plan şi gata, s-au dus.

Dar ce-ai face dacă ai avea bugetul ăsta pentru PR (paragraf la condițional pentru că „norocoșii” sunt puțini)? Ar trebui să te trezeşti cam devreme dimineaţa. Ai avea nevoie de o planificare strategică prealabilă, care s-ar întinde pe o perioadă mai mare de timp. Iar impactul asupra turnover-ului nu ar fi întotdeauna evident. Motiv de discuții cu superiorii tai, merită, nu merită?… te ştii, nu te ştii?

Şi totuşi, lucrezi într-un univers în care reputaţia e una din the main issues, iar ceea ce te leagă de consumatorii tăi sunt sentimentele pe care le trezeşti sau nu în conştiinţa lor. Depinzi de ele. Făcut cu cap şi constanţă, PR-ul te poate ridica, ca o pârghie, te poate poziţiona aşa cum visezi şi-şi pune obrazul pentru credibilitatea ta. Cu o condiţie: să-i dedici timpul care i se cuvine.

Ca să n-o mai lungim: în relaţii publice, dacă te apuci de-un blog, consideră-l o prioritate, iar dacă te apuci de relaţii media, chiar mai mult. Publicul e subiectiv de pretenţios, demanding, neîngăduitor. Atât de mult încât, de multe ori, trebuie să faci alegeri. Iar uneori, mai înţelept e să renunţi.


Comentarii

comentarii